Visul

De ce ma uit la stele si ma simt singur?
De ce linistea noptii ma intristeaza?
De ce nu reusesc sa fiu fericit?
De ce totul se sfarseste subit?

Seara cand ma uit la stele,
Imi doresc ca una dintre ele,
Dintr-o constelatie indepartata,
Sa coboare pe pamant de indata.

Sa se arate ca fata,
Cu fata-i alba si imbujorata,
Ochii de smarald stralucesc,
In adancul sufletului privesc,

Parul de culoarea ambrei,
Inchisa de veacurile trecute,
Buzele gustul rodiei,
Pielea cu mirosul iasomiei.

Cu rochia ei neagra
Din matase pura,
Zambeste cu caldura,
Coboara de pe soclul ei de platina.

Paseste, spre mine vine,
In ochii mei priveste,
Ma ia de mana, vreau sa vorbesc
Imi sopteste sa nu ma grabesc.

Ma saruta, e divin
E unic, nu pot uita
O sarut, continuam asa
In minte imi incolteste intrebarea..

Sa fie ea tot ce am visat?
Sa fie adevarat?
Se opreste, se uita la mine,
La ureche imi sopteste:

"Acum e doar un vis,
Eu sunt un inger trimis,
Sa nu te las sa pierzi speranta,
La un moment dat va veni si ea.

In viata reala va aparea,
Atunci cand va veni vremea,
Acolo o vei avea,
Si viata iti va lumina.

Dar cu ardoare nu o astepta,
Traieste-ti viata fara ea,
Iar cand vei fi in viata ingropat,
Intr-un tunel surpat,

Ea te va ajuta,

Va fi salvarea ta.

luminita ce va aparea,
din senin in viata ta. "

Inca o divina sarutare
Imi dadu drumul la mana,
Aripile si le deschise,
Si dispare incet in zare.

Ma trezesc de dimineata,
Rasaritul bate la fereastra,
Ma gandesc la ce am visat,
La ingerul ce mi s-a aratat.

Tind sa cred ca e adevarat,
Ca nu doar am visat,
Totul asa se va intampla,
Atunci cand va veni vremea..