Fantoma

Totul e pierdut, trecut..
Procesul a inceput
E ceva ce nu pot schimba
Ii spun simplu, autodistrugerea mea.

Cu fiecare zi ce trece
Sufletul mi se impietreste
De dezamagiri multe
Persoane pierdute.

Simt cum trupul se transforma
Incet, treptat, treptat..
Devine din ce in ce mai sters
Aproape de neobservat

Trece de la material
La ceva supranatural
Lucru de neinteles
Pentru cei ce nu gandesc.

Ultima scara este,
A evolutiei terestre
Dar nu una fericita
Ci foarte posomorata.

Nimeni nu isi dorestee
Sa fie un suflet ce rataceste
Sa traiasca pentru cei din jur
Nu doar pentru el singur,

Dar uite ca totusi exista
Acesti oameni fara frica
De o transformare enorma
De a deveni fara forma...

Curand se va termina
Completa va fi transformarea mea
Singur voi bantui planeta
Pana ce lumea se va termina...